Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul SFÂNTUL IOAN (NEICU)

            Istoricul: Între anii 1826-1828 stareţul Dimitrie de la Mănăstirea Brazi având ajutorul financiar de 8000 lei primit de la monahia Sosana (fostă cucoană Soltana din Focşani) cu binecuvântarea Episcopiei Romanului, a mutat biserica veche din lemn Sf. Gheorghe la circa 500 m mai la nord, pe dealul Neicu.

            Descriere: A refăcut-o aici şi i-a dat hramul Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul. Tot atunci a construit mai multe chilii şi o clopotniţă. Toate acestea le-a făcut pentru cele opt monahii şi două surori bătrâne şi bolnave printre care maica Fevronia avea 105 ani. După moartea stareţului Dimitrie, situaţia s-a înrăutăţit atât la Brazi cât şi la Schitul Neicu, la aceasta contribuind şi amestecul puterii executive ca urmare a Regulamentului Organic. Dar cu toată ruina şi sărăcia care le măcinau, colectivităţile răbdătoare continuau existenţa atât la Brazi cât şi la Schitul Sf. Ioan după dealul Neicu. În vremea războiului din 1916-1918 călugării şi maicile de la Brazi şi Neicu au plecat, o parte dintre ei revenind după terminarea războiului. Episcopia Romanului a trimis la Sf. Ioan pe maicile Melania şi Magnezia, Schitul fiind redat cultului în august 1919. Maica Tavita, harnică şi plină de tact, care a condus mulţi ani schitul, l-a adus într-o stare înfloritoare. Schitul s-a îmbogăţit cu a doua biserică şi cu o şcoală de covoare, ambele ctitorie de preotul Teodor Antohi, mulţi ani paroh al bisericii Sf. Nicolae Şelaru din Bucureşti, în memoria mamei sale fostă călugăriţa aici. Preotul Antohie s-a născut în satul Neicu în apropiere de schit. Pe locul unde a fost construită biserica s-a descoperit şi mormântul mamei sale. Frumoasa biserică ctitorită de preotul Teodor Antohi a fost sfinţită abia în 1936. La cutremurul din 10 noiembrie 1940 biserica s-a prăbuşit, astăzi rămânând numai ruinele zidurilor. Fiind aprobată reînfiinţarea schitului prin grija cuvioasei stareţe şi a soborului de la Mănăstirea Brazi, s-au construit clădirile şi biserica schitului Sf. Ioan-Neicu.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri