Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul SFÂNTUL IOAN IACOB - CORLĂŢENI (POJORÂTA)

            Istoricul: În anul 1925, bătrânul ctitor Constantin Corlăţeanu, a ridicat spre lauda lui Dumnezeu o cruce de fier, pe un postament de beton, de pe a cărei inscripţie aflăm că a fost sfinţită în anul 1927, de un sobor de preoţi din împrejurimi. După 3 ani, bătrânul Corlăţeanu are o vedenie, prin care Maica Domnului îl împuterniceşte să ridice aici un altar pentru rugăciune. Ajutat de fiul său Ştefan, şi de credincioşii din sat a construit un schit, care a fost sfinţit în anul 1934 de Mitropolitul Nectarie. Aici au slujit călugări până în anul 1962 când a fost desfiinţat de regimul comunist. Schitul a fost demolat, materialele au fost transportate în comuna Voroneţ, unde s-a ridicat o biserică pentru această parohie, iar o parte dintre obiectele de cult au fost luate de Mănăstirea Putna. Bătrânul Corlăţeanu a avut norocul să nu asiste la demolarea schitului pentru ca în 1957, la vârsta de 96 de ani, a trecut în veşnicie, cu sufletul împăcat pentru ceea ce a făcut în slujba lui Dumnezeu. Populaţia de pe aceste meleaguri resimte lipsa schitului şi în anul 1966 a ridicat o capelă, împrejmuind crucea care mai rămăsese cu speranţa că se va putea face câte o slujbă de preotul parohiei. Dar pentru că slujbele nu se puteau face fără a fi un altar sfinţit, au hotarât să mărească încăperea, făcând şi un sfânt altar, Schitul fiind înzestrat cu obiecte de cult şi prin contribuţia credincioşilor care au început să-l viziteze. Între timp biserica a fost renovată de credinciosul Ilie Timpău, care a lăsat şi însemnările cu istoricul schitului. După 1989 tot credinciosul Ilie Timpău, la îndemnul creştinilor din zonă, a luat iniţiativa reactivării schitului, pentru care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a dat binecuvântarea şi a luat măsuri pentru popularea lui tot cu călugări. Sarcina conducerii obştii şi organizării schitului a revenit Protosinghelului Visarion Breban. Ajutat de obşte şi credincioşi a reuşit în scurt timp să facă o renovare capitală a bisericii vechi, să construiască corpul de chilii şi să ridice o nouă şi frumoasă biserică, mai spaţioasă, care a fost sfinţită cu hramul Sfântul Ioan Iacob.

            Descriere: Biserica veche Sfânta Treime este din lemn pe fundaţie de bolovani de piatră, cu grinzi mari pe soclu, în formă de cruce. Catapeteasma este din lemn, cu sculptura aplicată. Naosul are abside foarte largi. Deasupra este o turlă octogonală deschisă, luminată de patru ferestre. Lumina în naos, pronaos şi pridvor vine prin geamlâcul zidurilor. Pronaosul se strâmtează spre pridvor. Pridvorul închis are intrarea prin nord, pe o uşă din lemn, în două canaturi şi tot la fel este şi uşa de intrare din pridvor în naos. Pe pridvor este o altă turlă, cu rol de clopotniţă, în care se află un singur clopot. Este pardosită cu duşumea de scândură şi acoperită cu tablă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri