Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul SFINŢII APOSTOLI PETRU şi PAVEL – HUŞI

            Istoricul: Este o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, începută în 1494 şi sfârşită la 30 noiembrie 1495. Era o biserică mică, cu obşte de călugări care să se roage pentru domn şi familia sa. N-a fost înzestrată cu moşii, nici de el şi nici de urmaşii săi. În anul 1598, pe timpul Domnului Ieremia Movilă a fost înfiinţată Episcopia Huşilor, Ioan de la Râşca fiind primul episcop. Domnul Ieremia Movilă o înzestrează cu mai multe sate şi moşii. În 1645, Domnitorul Vasile Lupu trimite la Huşi pe omul său de încredere, Vladică Ghedeon I pentru o perioadă de doi ani. La 10 mai 1658 a fost urmat de cărturarul Dosoftei, devenit Mitropolit al Moldovei în 1671 (în 1679 a tipărit cel dintâi Liturghier în limba română).

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid de cărămidă, în formă de cruce. Are interiorul împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul spaţios este luminat de o fereastră aşezată la răsărit. La nord şi sud are câte o cameră veştmântărie, luminate de câte două ferestre. Catapeteasma, din lemn de stejar, cu o sculptură frumoasă, este opera profesorului Alexandru Hutanu, care a confecţionat şi stranele din lemn de stejar sculptat. Naosul cu absidele largi, dar nu prea adânci, primeşte lumină de la câte o fereastră pe fiecare absidă. Se delimitează de pronaos prin două coloane marginale, care susţin şi arcada bolţii. Pronaosul este luminat de o fereastră la nord şi alta la sud. Are balcon care se prelungeşte şi în pridvor. Pe naos este o turlă mare, deschisă, de formă octogonală, cu câte două ferestre înalte şi înguste, în fiecare punct cardinal (total opt). În zona pronaosului-pridvor este o altă turlă deschisă, octogonală, dar cu ferestre foarte largi. Ambele turle au profiluri sculpturale sub cornişe şi sunt acoperite cu tablă din cupru. Pridvorul, cu intrarea prin sud, pe o uşă masivă în două canaturi, din lemn de stejar sculptat, este luminat de o fereastră la nord şi una mare pe zidul vestic, având în dreapta şi stânga ei câte una mai mică. Toate ferestrele sunt metalice, dreptunghiulare, terminate în arc. Cele din altar, naos şi pronaos au frumoase vitralii. Pridvorul, deschis, este susţinut în faţă de doi stâlpi placaţi cu marmură. Pardoseala este din marmură, realizată de Marmoriu sa Simeria, iar acoperişul este cu tablă de cupru. Candelabrele şi obiectele de cult care împodobesc locaşul sunt realizat de firma Dionisios Skiadopolos, din Grecia.

            Pictura: Actuala biserică catedrală a fost pictată prima oară în 1891 de pictorul Gheorghe Tăttarascu în stilul Renaşterii. În timpul reparaţiilor din 1941-1948, i s-a făcut o nouă pictură, în stil bizantin. Actuala pictură a fost terminată în 1998. Lucrarea a fost realizată în tehnica frescă, de pictorul Dumitru Banică. Tot acesta pictează şi iconografia catapetesmei. Predomină culorile roşu, verde şi albastru. Pe o parte şi alta a pereţilor din pronaos, în partea inferioară, sunt pictaţi sfinţi printre care şi cei autohtoni.

            Altele: Turnul clopotniţă, construcţie masivă, se află la 50 m sud-est de altarul bisericii. Are gang de intrare în incintă şi este pictat. În faţă, la intrare, în medalion sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar pe faţa interioară este pictată Sfânta Muceniţă Chiriachi. Pe plafonul gangului este pictată Sfânta Treime. Spre nord, lipită de turnul clopotniţei, se află clădirea care adăposteşte stăreţia, chiliile şi camerele de oaspeţi. Este o construcţie numai parter, în formă de L, cu o latură orientată de la sud la nord şi alta de la est la vest. Are o verandă închisă cu geamuri, iar acoperişul este din tablă vopsită cu o culoare închisă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri