Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul SIHĂSTRIA PUTNEI

Schitul SIHĂSTRIA PUTNEI

            Istoricul: Stareţul Sila spune într-o lucrare că Schitul a fost construit în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după anul 1466. Ultimul stareţ al sihăstriei, Naftan, în apelul ce-l face credincioşilor, în 1783, ca să-l ajute pentru repararea bisericii, spune şi el că sihăstria a fost înfiinţată în 1466, practic o dată cu Mănăstirea Putna. Ctitor este un tătar creştinat, călugărit la Mănăstirea Putna cu numele Afanasie. Hotărând să ducă o viaţă retrasă şi liniştită şi-a construit o chilie aici, în faţa soarelui, lângă un limpede izvor. Cu timpul au venit şi alţi călugări care şi-au construit chilii alături de a lui Afanasie şi împreună, au ridicat o bisericuţă din lemn. Când armatele regelui Sobieski au invadat Moldova, sihaştrii Sihăstriei Putna au pribegit, biserica rămânând pustie. După pacea de la Karlowitz din 1699 a venit în sihăstrie un călugăr ungurean pe nume Lazăr, care fusese în slujba Mitropolitului Dosoftei, pribegit în Polonia. Găsind biserica distrusă, sihastrul Lazăr a solicitat vistiernicului Ilie Cantacuzino să construiască aici o biserică. Acestuia plăcându-i peisajul, a ridicat pe aceste locuri o bisericuţă din lemn. După Lazăr, urmează ca stareţ Teodosie. În timpul lui a sosit la sihăstrie un cazac din Kiev şi un băiat de 13-14 ani de la Schitul Orăşeani. Era în zilele Episcopului de Rădăuţi, Calistru (1708-1729). Cazacul, cu numele Domentian, s-a călugărit primind numele de Dosoftei, iar băiatul, hirotonit la început ca preot, s-a călugărit cu numele de Sila. În anul 1729 ieromonahul Sila a plecat la peştera Lavra Pecerska din Kiev, în timp ce cazacul Dosoftei devine stareţul sihăstriei. Domnitorul Grigore Ghica al II-lea, în 1728-1733 şi în 1747, face unele înlesniri sihăstriei, o scutire de bir şi o miluieşte cu unele ajutoare. stareţul Dosoftei moare în 1753. Ieromonahul Sila, întors de la Kiev, devine stareţ la sihăstria pe care o întăreşte şi o înzestrează. La 3 aprilie 1756, Constantin Racoviţă face şi el înlesniri sihăstriei. Stareţul Sila a mutat bisericuţa de lemn în livadă cu nuci şi pe locul ei construieşte o biserică din piatră, împrejmuieşte incinta, construieşte o poartă mare de intrare şi altele mai mici. În anul 1758, biserica de piatră (începută în 1754) este sfinţită de Dosoftei, episcop de Rădăuţi.


Schitul SIHĂSTRIA PUTNEI

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid de piatră în formă de cruce, căptuşită cu cărămidă în interior, cu spaţiul compartimentat în altar, naos, pronaos, pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră spre răsărit. Catapeteasma din lemn de stejar este ornamentată cu o frumoasă sculptură realizată la Tg. Neamţ de sculptorul în lemn Mihuţ Dogaru. Naosul, cu absidele înguste, primeşte lumină de la câte o fereastră amplasată în fiecare absidă. Deasupra naosului se ridică o turlă deschisă, de formă hexagonală la exterior. Pronaosul şi pridvorul au câte o fereastră pe zidurile de la sud şi nord. Toate ferestrele, cu ramele din fier corner, sunt dreptunghiulare. La nord de pronaos se află două încăperi pentru spovedanie şi obiecte bisericeşti, iar în turnul acestor încăperi este clopotniţa. Uşile de la intrarea în pridvor şi pronaos sunt din lemn de stejar, frumos finisate. Pentru camera de mărturisire şi cea de obiecte bisericeşti exista o uşă, tot din stejar, fixată în partea de nord. Tot mobilierul din biserică este din lemn de stejar sculptat. Policandrele sunt confecţionate la Protoieria din Tg. Neamţ, iar cele două tetrapoade aflate în faţa catapeteasmei, pe stânga şi dreapta, pentru icoana praznicului ori a hramului şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul, sunt executate în Grecia de un monah de la Mănăstirea Edesa. Biserica este pardosită cu marmură, iar acoperişul este din tablă zincată, aşternută în formă de solzi de peşte. Faţadele exterioare au sub cornişe, de jur-împrejurul bisericii un rând de ocniţe pictate.


Schitul SIHĂSTRIA PUTNEI

            Pictura: Pictura este realizată în tehnica frescă de către Liviu Dumbrava din Gura Humorului, planul iconografic urmând erminia specifică bizantină. În exterior, biserica nu este pictată. Doar în ocniţe sunt zugrăvite chipuri de sfinţi, iar deasupra uşii de la intrarea în biserică este pictată icoana hramului: Buna-Vestire.


Schitul SIHĂSTRIA PUTNEI

            Altele: Între ruinele bisericii au fost descoperite pietrele de mormânt ale stareţilor Sila şi Paisie, precum şi osemintele lor ca şi cele ale staretului Natan.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri