| Schitul STREHĂREŢ |
 Istoricul: Numele schitului este întâlnit de mai multe ori în documente ale vremurilor. Prima dată în 1478, dar şi peste o sută de ani, în 1578, apoi în 1608, 1620. Despre actuala biserică unele izvoare îl dau drept ctitor pe Episcopul Varlaam al Râmnicului, ajuns Mitropolit al Ţării Româneşti. Alte izvoare îl dau pe monahul Serafim. Numele acestuia este întâlnit prima oară pe o inscripţie la Mănăstirea Deleni, judeţul Olt, menţionat ca stareţ. |
 Descriere: Biserica este din zid, de formă dreptunghiulară. Are altar, naos, pronaos şi un pridvor deschis, susţinut de şase stâlpi din lemn. Din pronaos în naos se intră printr-o deschidere largă în zidul despărţitor. Are o turlă mare pe pronaos acoperită cu tablă, ca şi biserica. În exterior, zidurile sunt tencuite. Este şi un brâu median simplu, subţire. În partea superioară, aproape de streaşina acoperişului, are rânduri de cărămidă aşezate pe muchie încastrate în zid. Clopotniţa din faţă (dreapta bisericii), la intrarea în incintă, a fost ridicată în 1979. | Pictura: Pictura interioară este executată în frescă, stil neobizantin. Din 1671, când a fost lucrată, pictura a suferit mai multe restaurări, printre care o menţionăm pe cea făcută în 1982 de pictorul Nicolae Savu din Bucureşti. Icoanele care se păstrează sunt adevărate documente, consemnări ale trecutului. | Altele: Clădirile pentru chilii şi alte trebuinţe sunt construite la nord şi la răsărit de biserică. |
|
| |
|
|
|
|