Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul TUTANA

Schitul TUTANA

            Istoricul: Biserica Sfântul Atanasie (Atonitul) a fost fondată înainte de anul 1497, în locul unei sihăstrii din secolul XIV, care a fost transformată în mănăstire înainte de sfârşitul domniei lui Vlaicu Vodă (1377). Biserica a fost refăcută de Mihnea Ioan al V-lea (Turcitul) în anul 1582, continuator al lucrărilor fiind Mihai Viteazul. Mănăstirea a fost metoc al mănăstirilor Radu Vodă şi Ivir. În 1864, fiind secularizată, a fost părăsită de călugări şi, neîngrijită, a ajuns în stare de degradare, fără acoperiş, fără pictură şi zidurile înconjurătoare. În 1987 au început lucrările de consolidare şi restaurare cu sprijinul Sf. Episcopii a Râmnicului şi Argeşului şi al creştinilor din Tutana, conduşi de P C preot Gheorghe Bărănescu. P S Calinic, episcopul Argeşului, a vegheat permanent la restaurarea şi consolidarea frumoasei biserici. Prea Fericitul Patriarh Teoctist a vizitat monumentul în timpul lucrărilor şi a dat binecuvântarea patriarhală.


Schitul TUTANA

            Descriere: Biserica este o construcţie masivă din cărămidă, în formă de cruce. Spaţiul este compartimentat în altar, naos şi pronaos. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit. Este separat de naos prin catapeteasma din zid. Naosul are absidele largi şi profunde. În fiecare absidă sunt câte 3 ferestre şi în afara absidelor, pe ziduri, încă o fereastră la sud şi la nord. Pe naos este o turlă mare deschisă, octogonală, luminată de 8 ferestre. Delimitarea naosului de pronaos este dată de doi stâlpi masivi din zid aşezaţi în centrul spaţiului dintre cei 2 pereţi lăsând între ei 3 deschideri de câte un metru, una la mijloc şi câte una pe fiecare margine a zidurilor din sud şi nord. Pronaosul primeşte lumină de la două ferestre aşezate pe zidul din sud şi alte două pe cel din nord. Toate ferestrele bisericii sunt înguste şi înalte, cu geamuri ornamentale. Intrarea în pronaos se face prin vest pe o uşă de stejar îmbrăcată cu tablă din aramă la exterior. Deasupra pronaosului sunt alte două turle deschise, octogonale, aflate lateral dreapta-stânga, luminate de asemenea de câte 8 ferestre. Pardoseala este din cărămidă şlefuită, prinsă în ciment. Biserica este acoperită cu tablă vopsită maro.

            Pictura: Pictura în frescă a fost realizată între anii 1992-1996 de Savu Ioan din Săpata-Argeş. Deasupra pisaniei este pictată biserica ţinută în mâini de doi îngeri. În dreapta uşii este pictat D. D. Ghenadie Episcopul Argeşului, iar în dreapta lui P S Calinic al Argeşului. La stânga uşii este Ioan Mihnea al V-lea 1589. În partea inferioară a zidurilor din pronaos şi naos s-au pictat sfinţii, iar în partea superioară şi pe boltă, scene biblice.

            Altele: Atrage în mod deosebit atenţia vizitatorilor, cărămidă misterioasă din exteriorul zidului, care are pe ea o schiţă ce seamănă cu un extraterestru. cască de protecţie cu vizor, costum cu fermoar circular, mâini scurte, picioare cu muşchi puternici, între care se află un aparat de zbor individual. Pe cască şi deasupra ei se văd linii, triunghiuri şi dreptunghiuri mici, alăturate ca dinţii de ferestrău. Să fie vorba de o scriere? Schiţa fost imprimată înainte de arderea cărămizii.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri