Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul VOVIDENIA

Schitul VOVIDENIA

            Istoricul: Pisania aflată deasupra uşii în pronaos, ne spune că în anul 1749 Episcopul Ioanichie al Romanului a construit o biserică de lemn lângă alta mai veche, pe care a sfinţit-o chiar el însuşi. Episcopul Ioanichie a fost în 1746 egumenul mănăstirii Neamţ şi a fost numit Episcop al Romanului de către Mitropolitul Nichifor, domn al Moldovei fiind Grigore Ghica. În anul 1751, domnul Moldovei Constantin Racoviţă şi Mitropolitul Iacob Putneanul au închinat Schitul mănăstirii Neamţ. Boierul Atanasie Gosan a construit în 1790 o nouă biserică, tot din lemn, căreia i-a pus hramul Sfântul Ierarh Spiridon. În 1849 domn al Moldovei fiind Grigore Alexandru Ghica, Mitropolit Sofronie Miclescu (cu metania în Mănăstirea Secu) şi stareţ al mănăstirii Neamţ, Kir Neonil, s-a început zidirea din piatră a actualei biserici, cu ajutorul părinţilor din sobor, puşi în pomelnicul bisericii. A fost sfinţită în anul 1857 de Arhiereul Marchian (cu metania în Mănăstirea Neamţ), Mitropolit al Moldovei fiind Sofronie, iar stareţ al mănăstirii Neamţ Kir Gherasim. Pisania a fost scrisă abia la 11 octombrie 1873 de Ieromonahul Arsenie Gibanescu, unul din ctitori şi egumen al schitului, spre ştiinţă în viitor. Atunci Mitropolit al Moldovei era Calinic Miclescu (cu metania în Mănăstirea Slatina) şi stareţ la Neamţ, Timotei.

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid de piatră în formă de cruce. Altarul este luminat de o fereastră aşezată pe zidul din răsărit. Pe altar sunt două turle oarbe, aşezate dreapta-stânga. Naosul este luminat de o fereastră aşezată la sud şi alta la nord. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi laterali (dreapta-stânga), care susţin arcada bolţii. Pronaosul, luminat de câte o fereastră la sud şi nord, are deasupra o turlă mare deschisă, cilindrică, luminată de patru ferestre, câte una în fiecare punct cardinal. În faţa turlei se află alte două turle oarbe aşezate lateral (dreapta-stânga). Ferestrele din altar, naos şi pronaos sunt din lemn, duble, mari, dreptunghiulare, cu ferestruici suprapuse, terminate în arc. Între ferestre sunt grilaje metalice. Pridvorul este închis, luminat de câte o fereastră la sud şi nord şi alte două ferestre aşezate în dreapta şi stânga uşii de intrare. Sunt ferestre simple, dreptunghiulare, cu geamuri ornamentale. Intrarea în pridvor se face prin vest, printr-o uşă din lemn în două canaturi, sculptată la exterior. Din pridvor în pronaos se intră tot printr-o uşă de lemn în două canaturi, întărită metalic. Mobilierul este din lemn de stejar sculptat. Pardoseala este din duşumea de scândură în biserică, iar în pridvor din ciment. Faţadele exterioare sunt văruite în culoare albă. Este acoperită cu tablă.

            Pictura: Fresca este din 1968-1969 şi i-a avut ca autori pe pictorul Constantin Călinescu şi soţia sa Elena, ajutaţi de elevul lor Dumitru I. Gabor. În pridvor sunt pictate scenele sinoadelor ecumenice I, IV şi VII. Pe plafon, spre sud, este Pogorârea Sfântului Duh, în nord Iisus Hristos arătându-se Apostolilor în munţii Galileii. La intrarea în pronaos sunt pictaţi majoritatea sfinţiilor români.

            Altele: Clopotniţa, situată la 15 m nord de altar, este o construcţie din zid de formă pătrată şi este acoperită cu tablă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri