Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea ADORMIREA MAICII DOMNULUI – DRAGOMIREŞTI

            Istoricul: Dorind să fie reluată viaţa monahală la Dragomireşti, Preotul paroh Moldovan ridică o biserică în anii 1926-1927, dar aceasta arde în 1949. În anii 1950-1954 s-a construit o altă biserică şi o mică clădire pentru câteva chilii. Pentru că Mănăstirea întreţinea şi propaga străvechea credinţă ortodoxa a neamului românesc este desfiinţată în 1959 de regimul ateist, aşa că noua viaţă monahală care renăscuse aici a fost de scurtă durată. Revoluţia din 1989 a creat condiţii ca mănăstirea să fie reînfiinţată la sfârşitul anului 1990, tot cu obşte de călugări, aşa cum a fost întotdeauna. Sarcina organizării vieţii monahale la Dragomireşti şi a ridicării construcţiilor a revenit Protosinghelului Sofronie Perta. În timpul ce s-a scurs până în anul 1999,părintele stareţ a renovat biserica, a ridicat un altar de vară, corpul de chilii, poarta maramureşeană din capătul aleii ce urcă spre mănăstire, clădirile pentru gospodăria anexă şi a făcut un parc cu peluze de flori şi iarbă. În anii ce urmează se va ridica la intrarea în incintă, turnul clopotniţă, cu poartă şi gang de intrare, se vor turna alei de beton pentru accesul în incintă şi se va dezvolta parcul început.

            Descriere: Biserica este construită din lemn, pe fundaţie din bolovani de piatră cimentaţi în formă de cruce, lungă de 17 m, lăţimea 8 m (la abside 11 m). Spaţiul este repartizat în altar, naos, pronaos, pridvor deschis lung de 4 m. Altarul este spaţios, luminat de o fereastră la răsărit, una la nord şi alta mică deasupra uşii de la intrare. Catapeteasma este din lemn sculptat şi pictată. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare absidă. Absidele sunt profunde, de formă pătrată. Pronaosul primeşte lumina de la câte o fereastră aşezată pe pereţii din sud şi nord. În pronaos este un balcon susţinut de doi stâlpi din lemn, frumos sculptaţi. Pe pronaos se află o turlă oarbă, pătrată, fără geamuri, cu coiful piramidal, acoperit cu draniţă. În apropierea pridvorului, în pronaos, este câte o cameră pe o parte şi alta. Intrarea în pronaos se face printr-o uşă de lemn, în două canaturi, cu geamuri în partea superioară, dublată de o uşă mai masivă fără geamuri. Ferestrele sunt din lemn, înalte şi înguste. Bolta este semicilindrică. Pardoseala în biserică este din duşumea de scândură, iar în pridvorul deschis, din ciment. Pridvorul deschis este spaţios, susţinut de patru stâlpi sculptaţi în faţă (la vest) şi de câte trei stâlpi laterali la sud şi nord. De jur-împrejur are un grilaj din lemn de un metru înălţime. Din incinta mănăstirii în pridvor se urcă pe o scară din beton cu patru trepte.

            Pictura: Biserica este nepictată.

            Altele: La 35 m nord-vest de biserică este construit altarul de vară, folosit şi ca aghiasmatar, din lemn, pe fundaţie de beton, închis cu geamuri la nord, vest şi est, deschis la est. Este acoperit cu plăci de azbociment.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri