Istoricul: Mănăstirea Cheia, al cărui nume indică poarta de trecere spre munţi, a avut un rol important în menţinerea legăturilor frăţeşti între românii de pe cele două versante ale Carpaţilor. Ea a oferit adăpost, masă, hrană spirituală şi culturală, românilor din Transilvania, care luau calea exilului din cauza opresiunilor naţionale şi religioase.

            Descriere: Biserica mare este o construcţie masivă de 23 m lungime şi 6,5 m lăţime şi aparţine stilului tradiţional muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii româneşti. Are 3 turle, operă a meşterilor locali, care oferă eleganţa monumentului. O turlă mare este pe naos şi două mai mici pe pronaos. În afara acestora mai sunt două foarte mici pe pridvor. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid care lasă o deschidere pentru circulaţie, largă cât o uşă. Catapeteasma din lemn sculptat şi aurit este o remarcabilă operă de artă, realizată în stil baroc de meşteri vienezi. Ea este donaţia episcopului Chesarie al Buzăului. Pridvorul este deschis, susţinut de 10 coloane masive din piatră. Are plafonul pictat. Biserica este luminată de ferestre mici, iar acoperişul este din tablă. În exterior pereţii sunt simpli, văruiţi în alb, cu partea superioară de sub streaşină pictată.

            Pictura: Pictura bisericii mari: fresca interioară şi cea exterioară care se află de jur-împrejurul pereţilor sub streaşină, este opera pictorului Naum zugravul, din şcoală de la Buzău şi a fost terminată în 26 august 1839. Aceasta reiese dintr-o inscripţie pictată în interior deasupra uşii de intrare. Icoanele împărăteşti de o mare frumuseţe, este opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu. Ulterior au fost argintate de meşterul Lazăr din Ploieşti.

            Altele: De jur-împrejurul bisericii se află chiliile călugărilor, care în decursul anilor au suferit diverse transformări. În partea vestică a incintei este clopotniţa construită din piatră şi cărămidă, în timpul Patriarhului Justinian, după cum este înscris pe placă de marmură aflată deasupra porţii de la intrarea în mănăstire. Clopotniţa originală din lemn nu mai există.