Istoricul: Numele satului Agăş vine de la Aga, cel care pe vremuri primea aici impozitele pentru turci, iar Sâmbrea pentru că pe această vale, în trecut avea loc sărbătoarea Sâmbra oilor. Cu peste 230 de ani în urmă, aici a existat viaţă monahală. Prima biserică din lemn a fost ctitorită de Ieromonahul Pahomie. Sfinţită în 1772, actuala biserică din zid a fost ridicată de vornicul Grigore Crupenschi. Aşezământul monahal a existat până la secularizarea averilor mănăstireşti din 1864, după care a devenit biserică de mir, având acest regim până în 1994. După 130 de ani, Ghiţă Popa şi alţi credincioşi din zonă au avut iniţiativă reînfiinţării mănăstirii şi după ce Episcopia Romanului a dat binecuvântarea, au început în 1991 construcţia clădirii pentru chilii, trapeza şi bucătărie, pe care au terminat-o în 1994. A fost populată cu maici în 1994, nucleul obştei fiind adus din Mănăstirea Brâncoveni, judeţul Olt. Obştea nouă a mănăstirii a finisat lucrările clădirii ridicate de credincioşi.

            Descriere: Biserica veche este mică din zid, în formă de navă. Are altar, naos, un mic pronaos şi un pridvor închis. Catapeteasma din lemn este simplă. Turla pe pridvor este oarbă, pătrată, are patru ferestre şi rol de clopotniţa. Altarul este luminat de o fereastră la est, naosul de câte o fereastră la sud şi nord, pronaosul de o fereastră la sud, iar pridvorul de o fereastră mică de 60 cm înălţime şi de 20 cm lăţime. Intrarea în pridvor se face prin sud, printr-o uşă de stejar simplă, cu grilaj metalic în exterior. Pardoseala bisericii este din scândură. Acoperişul cu şindrilă are o streaşină largă. Faţadele exterioare sunt simple, văruite în alb, cu un mic brâu torsionat de jur împrejur, aflat la 70 cm sub cornişe.

            Pictura: Biserica nu este pictată.

            Altele: Clădirea pentru stăreţie, chilii, trapeza, bucătărie se află la 40 m vest de biserică. Este o construcţie din lemn, parter şi etaj cu cerdac închis. Este acoperită cu şindrilă.