Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea COZIA

Mănăstirea COZIA

            Istoricul: Mănăstirea Cozia, ctitorită între 1387-1388 de către Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), s-a sfinţit la 18 mai 1388. Poartă numele muntelui Cozia din apropiere, aflat în stânga Oltului. La început s-a numit Mănăstirea Nucet. În veacurile care s-au scurs, întreaga aşezare a suferit multe stricăciuni cauzate atât de vechime, dar mai ales de vremurile de restrişte, când unii cotropitori vremelnici au călcat aceste locuri. Toate însă s-au reparat şi restaurat cu multă stăruinţă. Însemnate lucrări de restaurare au fost făcute în vremea lui Neagoe Vodă, când s-a construit şi fântâna de sub cerdacul chiliilor de nord, cunoscută şi azi ca Fântâna lui Neagoe. Acestea sunt consemnate într-o inscripţie aflată pe zidul exterior din partea de nord a bisericii. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, cu cheltuiala paharnicului Şerban Cantacuzino, între 1706-1707, s-a adăugat pridvorul bisericii mari, s-au reparat chiliile, s-au adăugat ceardacurile la toate clădirile din incintă, s-au construit cuhnia şi havuzul de apă, aflat în faţa bisericii. Chiliile construite de Mircea Vodă au suferit, în decursul vremurilor, multe transformări. În cele două colţuri ale clădirii, spre Olt, se găsesc două paraclise: Paraclisul Egumenului Amfilohie de la Cozia, construit în colţul din sud, în 1583, şi Paraclisul Arhimandritului Ioan de la Hurez, construit în colţul nordic, în 1710.


Mănăstirea COZIA

            Descriere: Biserica mare a fost zidită de meşteri din Moravia, în plan trilobat, din blocuri de piatră cu alternanţă cu rânduri de cărămidă, fiind o interpretare românească a modelelor sârbeşti. Este compartimentata în altar, naos, pronaos şi pridvorul adăugat în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Pridvorul este deschis, susţinut de patru coloane din piatră în faţă şi două coloane în spate. Catapeteasma originală a ars într-un incendiu şi în locul ei s-a construit alta din zid, în 1794. Are o turlă mare, în formă de decagon, construită pe naos. Crucea de pe turlă este din timpul lui Mircea cel Bătrân. Biserica păstrează policandrele dăruite de Constantin Brâncoveanu.


Mănăstirea COZIA

            Pictura: Pictura bisericii a fost făcută în frescă, în 1390-1391. Aceasta s-a păstrat numai în pronaos. În naos şi în altar pictura a fost lucrată tot în frescă, în 1707, cu prilejul lucrărilor de reparaţii făcute ansamblului monahal de pe vremea harnicului Şerban Cantacuzino. A fost refăcută de Preda zugravul şi de fiii săi, Ianache Sima şi Mihail. În 1984-1986 a fost restaurat întreg ansamblul mural.


Mănăstirea COZIA

            Altele: În Mănăstirea Cozia au trăit călugări cărturari care au tradus şi au tipărit în limba română cărţi de cultură scrise în slavonă, cum a fost călugărul Filotei (fostul logofăt Filos al lui Mircea cel Bătrân) sau Mardarie Cozianul care, între 1646-1649, a scris Lexiconul slavon-român, pentru uzul preoţilor. Să mai amintim că în Cerdacul lui Mircea din corpul de chilii dinspre Olt, a scris Grigore Alexandrescu poemul Umbra lui Mircea la Cozia.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri