Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea DEALU MARE

Mănăstirea DEALU MARE

            Istoricul: În acest loc , în toată zona, de altfel - n-a existat niciodată viaţă monahală. După 1989, Protosinghelul Paisie Cosma, om al locului (satul său natal, Dealu Mare, este la 1 km est de actuala mănăstire) care a dus viaţă duhovnicească la mănăstirile Rohia (aici a făcut ucenicie) Săraca în Timiş, Posaga în judeţul Alba, a avut iniţiativa înfiinţării în acest loc a unei mănăstiri. Ideea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de către credincioşi, care au donat şi terenul necesar construcţiilor. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Satmarului a dat binecuvântarea şi a obţinut aprobarea Sfântului Sinod.

            Descriere: Biserica este o clădire masivă, spaţioasă şi înaltă, construită din cărămidă, pe fundaţie din bolovani de piatră, cimentaţi. Are formă de cruce şi este compartimentată în altar, naos şi pronaos. Are un pridvor închis şi altul deschis. Altarul spaţios este luminat de patru ferestre: două pe peretele din faţă şi câte una pe lateral. Naosul are absidele largi şi adânci. Primeşte lumină de la o fereastră la sud şi alta la nord. Este delimitat de pronaos prin doi stâlpi masivi din beton, alipiţi pe fiecare parte a zidurilor. Aceştia susţin şi arcada bolţii. În pronaos este balconul pentru cor, susţinut de grinzi puternice de beton, aşezate pe stâlpi mari tot din beton. Ca şi naosul, este luminat de câte o fereastră pe dreapta şi stânga. Pridvorul închis are câte o cameră pe stânga şi dreapta, pentru spovedanie şi pentru scara de urcare în balcon. Are şi un pridvor deschis, susţinut de patru stâlpi din beton. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat.

            Pictura: Biserica nu a foat teminată, pictura ei fiind finalizată peste câţiva ani, în timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521).Pictura paraclisului avea să fie realizată mult mai târziu, în anul 1975, de către pictorul sucevean Ion Grigore (n. 1940), iar iconostasul a fost executat în atelierele patriarhale din cadrul Mănăstirii Plumbuita – el imitându-l pe cel de la mănăstirea Arnota, ctitoria lui Matei Basarab, astăzi prezent în Muzeul Naţional de Artă.

            Altele: La sud-vest de biserică, distanţă 30 m, este construită o clădire mare din lemn, etajată, cu cerdacuri la parter şi etaj, susţinute de stâlpi din lemn. Este acoperită cu ţiglă. Ea are un mic paraclis pentru slujbele de toate zilele şi iarnă, stăreţia, 16 chilii, trapeză, bucătăria, magazii şi un salon muzeu. Pentru muzeu sunt strânse şi depozitate obiecte din ceramică, icoane pe sticlă, candele, cădelniţe, monede vechi, carte veche printre care şi Noul Testament a lui Simion Ştefan, scris cu litere chirilice.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri