Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea DUMBRAVA

Mănăstirea DUMBRAVA

            Istoricul: În zonă n-a fost mănăstire, dar în timpul prigoanei bisericii ortodoxe de către austro-ungari, ocupanţii Transilvaniei, aceştia au dat foc unui preot din apropiere care s-a opus să treacă la catolicism. şi tot în împrejurimi, pe Dealul Costiţa, a poposit domnitorul Mihai Viteazul cu trupele sale în drum spre Miraslău. Pe acest deal se află o cruce de piatră ridicată în vremea aceea. În memoria acestor evenimente, cinstite cu evlavie, Preotul Teodor Crişan a avut iniţiativa şi a întreprins demersuri pentru a se înfiinţa o mănăstire cu obşte de maici. Aceasta a fost şi dorinţa credincioşilor din zonă. Locul a fost sfinţit la 26 octombrie 1996, iar în luna mai 1997 au pornit lucrările pentru construirea mănăstirii, începându-se mai întâi cu biserica. Lucrându-se cu sârguinţă, la 26 octombrie a aceluiaşi an, s-a sfinţit biserica, făcându-se prima slujbă în ea, iar la începutul lunii noiembrie 1997 au venit aici primele maici din alte mănăstiri şi din lume, continuându-se popularea ei. Cu timpul s-a terminat şi corpul de chilii cu clopotniţa bisericii, aşa că în toamna anului 1999 viaţa în mănăstire decurgea normal ca în vechile mănăstiri.

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid în formă de cruce, înaltă, lungă de 26 m, având 9 m lăţime în zona absidelor naosului, 6 m lăţime în pronaos. Spaţiul este compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Biserica are şi un pridvor deschis. Altarul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat de meşterul Gheorghe din Cluj-Napoca. Naosul primeşte lumină de la o fereastră la sud şi alta la nord. Are absidele pronunţate (largi şi profunde). Deasupra se înalţă o turlă deschisă, de formă circulară în interior şi octogonală la exterior, cu acoperişul piramidal. Pronaosul este luminat de asemenea de câte o fereastră la sud şi nord. Pridvorul închis este luminat de două ferestre suprapuse, cât înălţimea zidurilor, aşezate la sud, nord şi vest. În stânga pridvorului este o cămăruţă care închide casa scărilor, iar la dreapta (sud) o altă cămăruţă. Deasupra pridvorului aşezate dreapta-stânga (sud-nord) sunt două turle oarbe octogonale. Intrarea în pridvor se face prin vest, pe o uşă masivă de stejar. Pardoseala în biserică este din beton, peste care se va aşterne duşumea de scândură sau marmură. Este acoperită cu tablă. Pridvorul deschis este susţinut de doi stâlpi în faţă (aşezaţi sud-nord) şi alţi doi stâlpi în spate, toţi cei patru stâlpi fiind sculptaţi la bază. Pardoseala din pridvorul deschis este din beton şi plăci de marmură. Din cauza fundaţiei înalte şi diferenţei de nivel, se urcă din curte în pridvor, pe o scară de beton din şase trepte. Faţadele exterioare au de jur-împrejur, sub cornişe, firide.

            Pictura: Pictura bisericii este realizată de soţii Crişan în anul 2000 în stil bizantin.

            Altele: Corpul de chilii este din zid, clădire lungă în forma literei L, răsturnat cu o latură la sud şi alta la est de biserică, mult mai lungă. Construcţia este doar parter, cu verande, acoperită cu tablă zincată. Zugrăveala la biserică şi corpul de chilii este de culoare gri-închis.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri