Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea DURĂU

Mănăstirea DURĂU

            Istoricul: După tradiţie şi conform istoricului mănăstirii prima aşezare călugărească este ctitoria călugăriţei Marina, fiică de voievod moldovean, nepoata lui Vasile Lupu. Împreună cu două slujnice, ea s-a călugărit aici în 1620. În 1799, maica stareţă Nazaria împreună cu obştea maicilor s-au retras la Mănăstirea Văratec. În 1802 călugărul Petre împreună cu alţi fraţi de călugărie au înnoit vechea bisericuţă de lemn şi - la sugestia şi cu ajutorul Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache - au clădit case pentru călătorii veniţi în munţii Ceahlăului. Între anii 1832-1838, negustorii moldoveni, ajutaţi de călugării din mănăstirile Neamţ,precum şi de călugăriţa Safta.


Mănăstirea DURĂU

            Descriere: Biserica este o construcţie cu zid din cărămidă, în formă de cruce, cu elemente de arhitectură moldovenească’din secolul al XVIII-lea. Altarul este luminat de o fereastră aşezată la est. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei aurit şi pictată la Constantinopol în 1835. Icoana Sfântului Mucenic Mina este pictată pe lemn la Sfântul Munte Athos, având rama din lemn de chiparos. Naosul, cu absidele largi şi profunde, se delimitează de pronaos prin doi stâlpi laterali cuprinşi în ziduri, ei susţinând arcada, care la rândul ei susţine bolta. Este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, ca şi pronaosul. Pridvorul de zid, închis şi pictat, este luminat de două ferestre aşezate la vest. Toate ferestrele sunt duble, din lemn, mari, terminate în arc şi prevăzute cu grilaj metalic la mijloc. În pridvor se intră pe o uşă din lemn, dublată în interior cu grilaj metalic. Din pridvor se intră în pronaos printr-o uşă masivă din lemn, întărită metalic în interior. Există şi un al doilea pridvor (adăugat mai târziu), din lemn, închis cu geamuri, având intrarea prin nord. Biserica are trei turle oarbe, în formă octogonală, câte una pe altar, pronaos şi pridvorul de zid. Pardoseala este din parchet, iar acoperişul din tablă. Faţadele exterioare au profiluri sub cornişe şi sunt văruite în alb.


Mănăstirea DURĂU

            Pictura: Pridvorul bisericii a fost pictat în 1835 de pictori amatori. Pronaosul, naosul şi altarul au rămas nepictate până în 1935, când, prin strădania doctorului Paul Gotcu şi cu sprijinul credincioşilor, interiorul va fi împodobit cu pictură în ceară, executată de studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi (printre ei şi Corneliu Baba), călăuziţi de dascălul lor, N. Tonitza. Sub îndrumarea maestrului, pictorii umanizează foarte mult personajele, conferindu-le şi câte ceva din specificul popular românesc. În dreapta este ilustrată Naşterea Mântuitorului, în care se observă la Pruncul Iisus ochii de copil specifici picturii lui Tonitza. În partea stânga este pictat Ceahlăul, Athosul românesc. Păstorii sunt înfăţişaţi în costumele populare ale ţăranilor moldoveni. În absida stângă se află scena Învierii Domnului, cu ostaşii români adormiţi lângă morminte. Cele două scene biblice, aşa cum sunt redate, sugerează ascendenţa daco-romană a poporului român. Pe boltă se află pictat Hristos Pantocrator (dreptul judecător), înconjurat de cei patru evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. De remarcat este unicitatea veştmântului cu falduri bogate şi faptul că sistemul de lucru menţine prospeţimea culorilor. După terminarea picturii, în 1937, biserica s-a sfinţit la 14 septembrie.


Mănăstirea DURĂU

            Altele: Clopotniţa, situată la 40 m nord de altar, este o construcţie masivă din zid, în formă pătrată cu două etaje şi gang de intrare pictat. La etajul întâi este paraclisul Schimbarea la Faţă, pictat în 1940, iar la etajul al doilea, clopotele. Bolta clopotniţei este pictată în frescă la 1988 de Arhimandritul Varahiil Muraru. În gangul clopotniţei se intră pe o poartă din lemn de stejar sculptat.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri