Istoricul: Feleacul este cunoscut încă din secolul al XV-lea, când aici a existat Episcopia Ortodoxă, devenită Mitropolie, cu o existenţă îndelungată de şase decenii. Mitropoliţii Feleacului cunoscuţi din acea vreme sunt: Daniil, Marcu, Danciu şi Petru. Biserica Episcopală, existentă şi astăzi, a fost construită cu ajutorul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt în anul 1488, când mitropolit era Daniil. În secolul al XVI-lea a fost fondată Mănăstirea Sfânta Treime, devenită un puternic centru de cultură. În secolul al XIX-lea a rămas în paragină, urmele aşezământului fiind prezente şi la începutul secolului XX. S-au păstrat cărţi copiate aici, icoane şi numele unor egumeni.

            Descriere: Paraclisul (biserică mică) este o construcţie din lemn, în formă de navă, cu spaţiul repartizat în altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este din lemn de stejar cu sculptură executată de meşterii din comuna Bogdan Vodă, judeţul Maramureş. Atât altarul, cât şi naosul cu pronaosul sunt luminate de câte două ferestre. Pe pronaos se află o turlă oarbă. Intrarea în pronaos se face prin vest, printr-o o uşă de lemn. Biserica are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de doi stâlpi din lemn. Pardoseala este din scândură în altar şi zona stranelor, în rest din ciment. Acoperişul bisericii este din şindrilă (draniţă).

            Pictura: Posedă picturi murale şi icoane din sec. XVIII.

            Altele: La mănăstirea Feleacu a fost copiat un liturghier slavon, în 1481, şi un tetraevanghelier, în 1488, din ordinul arhiepiscopului Daniil care-şi avea reşedinţa aici.