Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea FEREDĂU

Mănăstirea FEREDĂU

            Istoricul: Cu peste 200 de ani în urmă, aici, lângă fostul izvor Feredău, făcător de minuni (vindecă bolile de ochi), a existat un mic schit în care trăia un pustnic. Între timp, s-a dezvoltat, având o obşte mai mare. Unul dintre stareţii schitului, pe numele său Filimon, a fost decapitat de turci cu prilejul unor lupte în zona cetăţii Şiria. Nu se cunoaşte cum şi când a încetat existenţa schitului. În anul 1931, preotul Nicolae Bâru şi credinciosul Nicolae Baciu din Covasânt au construit un mic paraclis şi o clădire pentru chilii, trapeza şi bucătărie. A fost sfinţit de Episcopul Dr. Grigore Comşa al Aradului, de ziua Înălţării Domnului, la 9 aprilie 1932, stareţ fiind Arhimandritul Policarp Morusca, de la Mănăstirea Hodoş Bodrog. A fost sfinţit cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Din documente rezultă că la 11 aprilie 1937, După 226 de ani, a fost instalat primul stareţ, cu numele de Pahomie, al schitului reînfiinţat. Această însemnare duce la concluzia că viaţa monahală a existat aici încă de la începutul secolului al XVII-lea (1711). până în 1958, au fost câte doi-trei călugări şi Ieromonahul Iosef Mazenco. Acesta a dat averea schitului parohiei Galsa, din apropierea comunei Şiria, inclusiv paraclisul de la Galsa, care există ca metoc al schitului, având şi acesta 7 ha de vie. Din 1958 până în 1986, la Schitul de la Feredău se mai oficiau slujbe o dată pe an (de Ziua Crucii) de către preoţii din împrejurimi. În anul 1986, PS Episcop Timotei Serviciu al Aradului a avut iniţiativa reînfiinţării schitului şi, în acelaşi an, la 7 august a deschis şantierul pentru construcţii, încredinţându-i conducerea lucrărilor şi a schitului PC Ieromonah Ilarion Taucean, actualul stareţ al mănăstirii. Prin grija şi strădania domniei sale au fost refăcute biserica şi paraclisul, după care s-au construit clădirea stăreţiei, cu patru camere, o clădire etajată cu 15 chilii, o altă clădire cu trapeză mare, trapeză mică şi bucătărie şi o a treia clădire, mai mică, cu 2 chilii şi bucătărie. În anul 1990 a fost pictată biserica. Pentru întreţinerea obştii, mai jos de mănăstire, cam pe la jumătatea distanţei dintre aceasta şi comuna Şiria, Ieromonahul Ilarion a dezvoltat gospodăria-anexă, unde, la început, pe lângă clădirile gospodăreşti - grajduri, coteţe pentru porci şi păsări, magazie - a construit şi o clădire din zid pentru chilii, trapeza, bucătărie şi, într-un spaţiu mai mare, a amenajat un paraclis în care călugării care deservesc gospodăria să ţină slujbe. Clădirea este acoperită cu ţiglă.


Mănăstirea FEREDĂU

            Descriere: Biserica din deal este o construcţie din zid de cărămidă, în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Intrarea în biserică se face pe o uşă masivă de stejar, nesculptată. Are pardoseala din duşumea de scândură, iar acoperişul din tablă zincată. Faţadele exterioare sunt simple, tencuite şi văruite în alb.

            Pictura: Pictura interioară a bisericii din deal este operă a pictorilor Radu şi Alexandra Jitaru, a fost executată în tehnica frescă, în anul 1990.

            Altele: În partea stângă (nord) a paraclisului s-a construit clădirea stăreţiei, din zid, acoperită cu ţiglă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri